~capitolul 2 inceputul furtunei~

– Hei trezește-te! Hei Emma pe bune ridicate! Vocea aceea era atât de suavă şi de blândă încât mă făcu să vreau să stau şi mai mult în pat.

– Nu, vreau să dorm!

– Bine tu ai vruto, atunci cineva mă luase practic pe sus şi pornise spre baie.

– Ce? Ha? Lasă-mă jos! Hei cine eşti? Lasă-mă jos! am spus cu o voce aproape aproape gata să se transforme în ţipat şi să mă năpustesc cu toată forţa asupra misteriosului meu atacator.

– Nu îţi mai aminteşti de mine? Sunt profund rănit! spuse cu vocea lui ironică care am recunoscuto imediat.

– Cristian?! Cristian lasă-mă jos! Eram puţin mai calmă dar nu excludeam varianta de al trânti la podea.

– Aaaa.. deci acum îţi aminteşti! aă lăsa jos şi îmi arată un zâmbet superior făcându-mă să mă enervez şi mai tare.

– Bine pleacă din baie, eram foarte somnoroasă.

– Nu pot trebuie să te păzesc non stop, apoi se rezemă de tocul uşii şi se uită la mine insistent că şi cum ar fi vrut să spun „bine” şi să încep să mă dezbrac şi să fac un duş.

– Foarte amuzant, acum ieşi! Am spus puţin mai calmă după ce i-am văzut acel zâmbet dulce care mă făcea să mă topesc după el.

– Şi totuşi mie cam foame, te superi dacă te mănânc? Şi se uită la bluză mea până la buric care scria „i’m like a cookie” şi se apropia de mine iar eu mă înroşisem un pic.

– Eşti gardianul meu parcă trebuia să mă protejezi, spusesem uitându-mă în altă parte, o să fac micul dejun curând.

– Mda bine şi ieşi din baie amuzat de reacţia mea şi foarte mândru din cine ştie ce motiv ciudat al lui.

Hei, salut eu sunt Emma McHilar sunt o fată de 15 ani căreia îi place să danseze şi îi plac foarte mult sporturile practic breackdance şi parkour şi ador cursele cu motociclete la care particip destul de des sunt campioana, unchiul meu a fost şi el campion naţional dar din păcate a murit într-un accident… am văzut o poză cu el când eram mică şi semăn mai mult cu el de cât cu propriul meu tată:)) ciudat nu? Mda sunt cam baieţoasă dar nu arăt de loc aşa am părul lung şi negru ochii albaştri şi am 1.70 sunt o fată obişnuită cu un tată care este preşedintele firmei C.E.C şi are un gardian de 16 ani mult prea sexy pentru binele ei… mda şi cam asta e viaţa mea deocamdată dar ceva îmi spune că termenul normal va căpăta un cu totul alt înţeles în curând… aaa da am uitat să vă spun, când am fost mică.. nu ştiu pe la vreo 7 ani am avut un accident şi nu îmi pot aminti nimic de atunci tot ce ştiu e că următoarea zi de după accident mama fusese internată în spital şi la scurt timp murise şi ei bine am mai rămas doar cu tata dar nu e un lucru rău. Ei bine hai să ne întoarcem la realitate.

După ce ieşisem din baie preparasem un mic dejun copios pentru mine şi Cristian dar de ce trebuia tocmai eu să îi fac micul dejun şi lui???

– Miroase bine şi eu care credeam că o să am nevoie de o spălătura stomacală după micul tău dejun, glumele lui erau proaste foarte proaste dar îl făceau să se simtă aşa mândru de el aşa că nu mă deranjau… prea tare.

– Văd că eşti plin de energie chiar şi dimineaţă. Nu răspunse, nu arunca vreo replică a la Cristian pur şi simplu îmi zâmbi într-un mod seducător ce îmi făcu inima să o ia la goană ceea ce mă surprinsese dar încercăm să ascund asta.

După micul dejun m-am îmbrăcat în uniforma mea care reprezenta o fută drăguţă scurtuţa în carouri o cămaşă albă ce îi lăsasem 2 nasturi de sus descheiaţi nişte opinci albastre cu o tentă uşoară spre mov mda mai erau şi cravată şi sacoul care trebuia să le port dar cine îşi bate capul cu aşa ceva?? Am mers numai luna trecută de vreo 7 ori la director din cauza „îmbrăcăminţii mele neadecvate” mda pe directoare o vedeam cam zilnic ba că nu eram atentă ba că am spart un geam ba că m-am răţoit la vreun prof ba că era să rup gâtul cuiva şi să îl bag în spital mda chestii de-astea normale. După aceea Cristian a intrat în camera mea şi mia zis:

– Em vezi că eu… am puţină treabă aşa că nu pot să te duc la şcoală.:)

– Halal gardian am… am spus puţin iritată pentru că nu avea să mă conducă la şcoală…

– Ştiu că o să îţi fie dor de mine dar o să ne vedem curând, avea un zâmbet ironic şi se apropia de mine şi mă sărută pe frunte apoi zâmbetul lui se transformă în unul blând şi dulce, frate simţeam cum inima îmi sare din piept şi începe să danseze rumba prin casă, zona unde mă sărutase o simţeam pur şi simplu cum ia foc apoi mi-am recăpătat puţin controlul şi i-am zis:

– Nu o să mor dacă nu eşti lângă mine… am încercat să îi zic cu o voce neutră şi impasibilă.

Cristian deveni serios şi deodată m-am gândit la gafa pe care i-am ziso eu PUTEAM să mor dacă nu era lângă mine şi el probabil și-a dat seama de revelaţia mea şi a plecat din camera spunând într-un ton încet aproape că o şoaptă.

– Totul o să fie bine, nu o să fii singură, plecă din cameră.

În drumul spre şcoală am început să mă gândesc… ce ştiam eu de fapt despre Cristian? Nu e cam tânăr să fie gardian??… trebuie să aflu mai multe despre el nu doar că VREAU eu să ştiu mai multe despre el dar hellloooo îmi pun viaţa în mâinile lui şi… şi bine vreau să aflu mai multe despre el şi gata până la urmă nu ştiu nimic în afara faptului că are 16 ani şi că e sexy asta nu e a bună..

– Hei Em ce mai faci? Atunci apăru Mia nici nu mi-am dat seama când ajunsese aşa de aproape de mine, frate ceva chiar nu e ok cu mine… aveam nevoie de ajutorul cuiva iar Mia e cea mai bună sfătuitoare.

– Bună Mia, am spus uşor liniştită că era lângă mine încercând să forţez un zâmbet să îmi apără pe chipul meu uşor bronzat.

– Şi ce mai face băiatul misterios?? Hai zi tot! Spuse împungându-mă uşor cu cotul plină de nerăbdare cu un zâmbet larg a la Mia cu 1000 de sub înţelesuri care îmi era greu să le descifrez pe toate.

– Ei bine… a ajuns gardianul meu…

– Ha???

– Şti cine e tata nu? Am spus pe un ton ca şi cum i-aş fi explicat unui copil de grădiniţă.

– Da îl ştiu pe domnul Victor McHilar, spuse dându-şi ochii peste cap arătându-mi un zâmbet ironic.

– El e în spatele poveştii şi lăsasem să îmi iasă un oftat zgomotos.

– Şi unde e domnul gardian? Se ascunde pe undeva pe aici? Sau gata ştiu e invizibil spuse pe un ton glumeţ.

– Are treabă, eram dezamăgită şi nu ascundeam asta cel puţin du în fata Miei, chiar de aş fi încercat să o ascund ea şi-ar fi dat imediat seama de asta.

– Treaba… wow chiuleşte din prima zi interesant şi eram aşa de nerăbdătoare să îl văd şi ea părea uşor iritată.

– O să îl vezi mai târziu…

– Hei Em… pam pam şi acum îşi făcu apariţia pe scena noastră Caleb cu părul lui blond închis, ciufulit atât de perfect care îl făcea să arate atât de bine şi ochii lui de un negru misterios cu tente uşoare spre albastru, o bună Mia nu team văzut.

Ooooo asta chiar a fost lovitură sub centură mda Mia era mai mică decât mine avea cam 1.60 ochii verzi şi părul roşcat până la umeri şi cârlionţat era frumoasă şi avea o fată foarte copilărească şi drăguţă nici nu ziceai că are 15 ani dar Mia, Mia chiar îl plăcea pe Caleb deşi nu puteam înţelege de ce, nu nu nu mie îmi place de Caleb este drăguţ dar nu las putea vedea niciodată mai mult decât un frate mai mic şi enervant, deşi aveam aceeaşi vârstă…

– Bună Caleb, spuse Mia încă jenată de faza cu nu te-am văzut.

– Hei Caleb am spus şi eu într-un sfârşit.

Restul drumului am vorbit despre nişte flecuşteţe iar Mia îl sorbea din ochi pe Caleb, îl privea cu atâta admiraţie ca şi cum ar fi fost cine ştie ce exponat antic găsit pe marginea drumului sau cel puţin ca şi cum ar fi fost ursuleţul ei de pluş alb care îl iubea foarte mult.

Ei bine am ajuns şi la liceu iar la scurt timp a intrat şi profa noastră de engleză cu nasul ei cârn şi părul aproape tot alb prins într-un coc perfect şi îmbrăcată cu un plictisitor sacou gri asortat cu fusta până la genunchi frate nu putea şi baba asta să se îmbrace mai bine?? Adică era înaltă şi avea un corp zvelt dar nu ştia de loc să sil pună în evidenţă. Of după 15 minute chinuitoare se auzi uşa de la clasa cum se deschide:

– Bună scuzaţi-mi întârzierea, spuse CRISTIAN????

Cristian… era Cristian… ha??? Ce căuta el aici?? Întârzierea?? Probabil aveam o fată surprinsă că de proastă căci Cristian se uită la mine şi se străduia să nu râdă THE FUCK.

După ora de engleză…:3.

– Cum te-ai transferat în mijlocul semestrului????? Am spus ducându-mă la el încă surprinsă.

– Nu a fost chiar aşa de greu ,tonul lui era glumeţ şi ironic făcea cam des asta nu??

– Lucrurile o să fie mai interesante de acum în colo, spuse Mia cu un zâmbet malefic pe faţă.

– Aţa nu e a bună, zâmbetul ăsta… ultima dată când l-am văzut a fost înainte de a fi suspendată 10 zile de la şcoală… am spus zâmbind şi uşor nerăbdătoare de nouă idee a Miei.

– Nu a fost chiar aş de rău… spuse dându-şi ochii verzi şi obraznici peste cap.

– Nuu… doar am spart un geam de la fiecare clasă, am telefonat şi am zis ca este o bombă sub şcoală şi am aruncat pocnitori să pară mai real… şi tot liceul a ieşit afară şi a venit şi televiziunea să ne filmeze:))):)))).

– Nici acum nu îmi vine să cred că ne-au crezut, spuse cu un ton jucăuş.

– Mda a fost amuzant ce o să facem de data asta? Eram nerăbdătoare foarte nerăbdătoare nu mai făcusem o prostie de… nu ştiu 3-4 zile ceea ce pentru mine era un record.

– O să avem nevoie de nişte şoareci… şi o uşă ruptă.

– Se rezolvă, zâmbetul meu se accentuă şi eram din ce în ce mai nerăbdătoare..

– Nu nu o să faceţi asta, spuse Cristian pe un ton uşor autoritar uitasem că mai e acolo.

– Tu eşti gardian trebuie să mă protejezi nu să îmi fi dădacă. Eram iritată nimeni nu avea să îmi pună lesă şi să îmi spună ce să fac, nu atâta timp cât trăiesc.

– Am fost trimis să te apăr de ORICE, se apropia de faţă mea din ce în ce mai mult încercând să pară ameninţător şi asta am de gând să fac continua el.

– Nimeni nu îmi poate spune ce să fac, unde dispăruse băiatul de azi dimineaţă care glumea cu mine?

Nu îmi plăcea tonul lui şi cum am zis nu voi fi controlată de nimeni, furioasă am plecat din clasa spre infirmierie.

– Şi unde crezi că pleci? Spuse din ce în ce mai serios.

– Nu e treaba ta şi trântisem uşa în spatele meu furia clocotea în mine dar se risipi uşor când o văzusem pe Mia lângă mine.

– Trebuie să facem ceva cu tipul ăsta, spuse ea.

– Hm mă ocup eu de asta, am spus cu un zâmbet malefic pe faţă, nimeni nu mă poate controla NIMENI.

– Mă bazez pe tine, nu îţi face griji nu se va mai repeta ce să întâmplat data trecută crede-mă Em, spuse Mia cât putea de serioasă.

– Mda nu vom mai fi controlate din nou, am privit cu coada ochiului spre Mia părea serioasă foarte serioasă încerca să mă apere, ţinea la mine şi eu la ea… nu se va mai repeta greşeală de atunci sunt sigură de asta.

Acestea fiind spuse am bătut palma şi am pornit spre direcţii diferite eu spre infirmierie pregătită să îl prind în capcana pe Cristian iar Mia spre curte gata să intre în acţiune oricând aveam eu să îi dau semnalul, cum am mai zis noi două suntem de NEOPRIT împreună, suntem invincibile.

Lista de întrebări care au neapărată nevoie de răspuns (By Alee):

Care va fi planul Emmei şi a Miei de al înlătura pe Cristian?
Oare Caleb îşi va da seama de sentimentele Miei?
Ce va face Cristian ca să o oprească pe Emma de la exmatriculare?
Ce ascunde trecutul fetelor? Cine lea comandat înainte şi ce greşeli au făcut în trecut?
Oare Caleb era îndrăgostit de Emma? (mda da este).
Putea Cristian să fie mai sexy de atât?

Aflaţi toate acestea şi mai multe în capitolul următor (voi adăuga în curând şi imagini desenate de mine cu personajele sin poveste).

Citat din următorul capitol:

– Emma ce ai păţit?? EMMA!! Vocea lui cristian îmi răsună în cap era aşa de speriată de îngrijorată dar eu nu mă puteam concentra asupra lui nu atâta timp cât aveam acea durere de cap năucitoare şi îmi pierdusem cunoştinţă.

Locul ăsta ce se întâmplă aici arătăm de parcă aveam 7 ani… unde eram… unde?? Locul ăsta părea aşa de cunoscut dar… totuşi aşa de misterios şi… nou era ciudat… mamă! Mama era aici ce??? Ce şi unchiul meu şi… şi… tată???? Ce nuuu!!! Asta.. asta e ziua asta e ziua accidentului!!! E ziua când unchiul meu va muri!!! Inima îmi bătea nebuneşte şi deodată unchiul meu veni spre mine şi îmi spuse:

– Hei Emma ureaza-i lu tati succes, spuse el sărutându-mă pe frunte, ce??? Tati?? El era tatăl meu?? Eram şocată încremenită nu mai puteam respira iar totul se înnegri şi pentru a 2 a oară îmi pierdusem cunoştinţă.

//

Anunțuri

6 gânduri despre &8222;~capitolul 2 inceputul furtunei~&8221;

  1. Mi-a placut foarte mult!Ma bucur ca ai luat in considerare lucrurile pe care ti le-am spus si desi mai sunt cateva lucruri de pus la punct,esti pe drumul cel bun ;).
    Imi pare bine ca virgula capitolele tale se termina diferit,cu intrebari si cate ceva despre urmatorul capitol!
    Imi place,e o poveste destul de reusita,asta pentru ca este inca la inceput!Sper sa nu renunti si te astept si pe la mine cu cateva comm-uri! >:D<
    ~LovE,Calla!~
    http://monster01devorator.wordpress.com/

  2. Imi place ideea povesti , acum nu vreau sa fiu rautacioasa deci te rog nu ma intelege gresit…ai imaginatie si idei superbe dar din pacate isi pierd farmecul prin neatentia ta…daca ai acorda un pic mai mult timp si daca ai incerca sa scrii cuvintele intregi nu ca pe mess, si sa incepi propozitiile cu litera mare cred ca ar fi mai usor de urmarit, pentru noi cititorii…
    Ps. Scapi mai usor folosind ca mine programul Autocorect ca vei vedea mai usor ce trebuie sa remediezi.
    Sper ca nu te-i suparat!
    ~With love, Carro~

    • No way nici vorba sa ma supăr mersi ca mi-ai spus părerea ta 😀 și bine ca mi-ai amintit ca trebuie sa corectez primele capitole din aceasta poveste mersi mult:*:*:*:*:ok o sa folosesc programul ms :*

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s