~capitolul.10:Bine ai venit in Hellon~

– Mamă? Am întrebat nedumerită privind umbra albă din spatele ei.

– Micuţa mea bine ai venit în Hellon, bine aici nu e chiar Hellon dar vom ajunge curând.

– Ce e Hellon? Nu, stai mai întâi spune-mi cum scap de asta şi i-am arătat spatele meu pe jumătate crăpat.

– Deja ai început, spuse ea cu un zâmbet ce nu avea pic de veselie în el.

– Am început? Ce vrei să spui?

– Draga mea tu eşti un înger al morţii întocmai cum am fost şi eu.

– Un înger al morţii pe bune? Nu suntem în nu ştiu ce carte bolnavă de sci fiction.

– Aş fi vrut eu că totul să fie doar o invenţie.. Însă nu e. Eşti ca o stea neagră pe un cer alb… Dă-mi voie să îţi explic. Hellon nu este iadul dar nici raiul, evident nu este nici o planetă din universul în care te-ai născut. Hellon este o a 4 a lume unde se duc sufletele chinuite, cele ce regreta anumite lucruri şi vor să rămână în viaţă, evident toate sufletele vor să rămână în viaţă… dar sufletele ce ajung în Hellon devin ceea ce noi numim Devatum.

– Devatum, am spus nedumerită. Ce legătură are asta cu mine?

– Răbdare draga mea. Devatumul este un suflet incomplet, unul plin de regrete ce nu şi-a împlinit menirea sau scopul vieţii sale pe pământ. El nu se poate ierta pe sine însuşi, este plin de dorinţe ce încearcă să le împlinească aici în Hellon. Aici îşi poate crea propria lume, aici e ca un fel de Dumnezeu al unei lumi în miniatură. Din păcate înainte de a ajunge în Hellon Devatumul mai ia aici nişte suflete din iar, rai, pământ sau toate 3 lumile forţându-le să ia forma dorită de el şi să fie marionetele lui. Când ia un suflet de pe pământ trupul ce rămâne fără suflet va intra într-o comă până când sufletul se va întoarce iar în el,in caz de nu se intoarce…trupul va pierii iar sufletul va deveni un Devatum. Aici intervenim noi, îngerii morţii datoria noastră este să salvăm spiritele luate de Devatum şi să îl purificăm pe acesta. Un înger al morţii are mereu un partener alături. Un înger are harul de a găsi spiritele iar celălalt de a le vindeca şi a le face să se ierte pe sine.

– De ce? De ce acum? Ce legătură au toate astea cu mine şi de ce se întâmplă toate astea acum? De ce nu peste 20 de ani? Am ţipat la mama. Nu îi pasă ce se întâmplă cu Devatum sau cum îl cheamă vreau să ştiu de ce am corpul în felul ăsta, de ce se întâmplă toate acestea?De ce mie? Cu ce sunt eu mai specială faţă de alţii?

– Toate acestea fac parte din iniţiere, de aceea ai corpul în această stare. Cât despre de ce acum simplu, nu mai eşti virgină nu? De aceea, un înger al morţii nu poate să fie pur şi inocent, cum am spus noi suntem ca stelele negre de pe un cer alb, suntem ceva rău dar necesar, nu suntem din partea lui Dumnezeu dar nici din partea lui Lucifer. Vino, am ajuns, spuse în timp ce se îndrepta spre un perete (cred) pe care au apărut nişte linii albe ce au luat forma unei uşi.

– Şi dacă nu trec testul?

– O să îl treci.

Mama a deschis uşa şi o lumină orbitoare mă izbit în faţă. Am deschis ochi încet încercând să mă adaptez la acea bruscă schimbare. Am mers după mama şi am intrat într-un fel de clădire. Toţi îngerii morţii de acolo aveau diferite arme dar nu aveau aripi, mama mi-a explicat că aripile sunt un simbol al purităţii iar noi îngerii morţii nu îl merităm. Unii îngeri erau îmbrăcaţi în negru iar alţii în alb însă toţi aveau o stea neagră sau albă pe spate, modelele erau diferite dar steaua era mereu prezentă. Am mers ceva timp după aceea am intrat într-un lift. Mama a apăsat cam 3 numere, Liftul porni cu o viteză uluitoare, atât de mare încât mă ridică de la podea. Liftul se opri iar eu am căzut pe podeaua lui. Mama era neclintită, era ca şi cum nici nu simţea gravitaţia. Din lift am intrat într-o cameră ce conţinea diferite aparate necunoscute mie.

– Ea e bobocul? Întrebă un bărbat într-un halat alb.

– Da, spuse mama.

– Intră acolo.

Îmi indică o cameră alăturată care era monitorizată prin camere de luat vederi şi un geam mare prin care se uitau ei. Camera era albă dar în momentul când am intrat se schimbă instantaneu în albastru. M-am dus la locul indicat de un bărbat ce era de partea cealaltă a geamului apoi din senin au ieşit din pereţi lanţuri ce îmi legaseră fiecare parte a corpului. Lanţurile conectate de pereţi şi de trupul meu mă strângeau foarte tare, simţeam ca şi cum mă rupeau în bucăţi.

Eram speriată tot trupul mi se crăpă din ce în ce mai mult până când se sparse, bucăţile din el ce căzuseră se înnegrită şi forma o sferă neagră iar eu mă aflam în ea. Era ciudat, eram bine ceea ce căzuse de pe mine fu ca o armură ce îmi apără adevăratul trup.. Totul era negru în jurul meu şi nu puteam vedea nimic însă lanţurile încă mă ţineau strâns, nu le vedeam dar le simţeam.

Am închis ochii şi m-am trezit într-un oraş abandonat sau cel puţin aşa credeam eu, la scurt timp am văzut un bărbat cu ucidea o femeie pentru pură lui plăcere. El mă văzu şi veni spre mine pentru a mă ataca, instinctiv m-am apărat şi l-am atacat la rândul meu.

Braţele lui începură să se transforme în gheara negre pline de păr, tot trupul i se schimbară până când se transformă într-un monstru înfiorător cu 6 braţe. Eram speriată dar nu aveam de gând să renunţ aşa de uşor la viata mea. Am încercat să îi evit loviturile dar câteva din ele mă nimeriseră din plin.

Zăceam la pământ plină de sânge apoi auzisem vocea mamei mele ce îmi spuse: „Lasă instinctul să preia controlul, foloseşte tot ce ai în jur că arma, nu te da bătută”. În ultima secundă am reuşit să mă ridic şi să mă dau din calea unei lovituri mortale pentru mine, m-am uitat în jur şi am observat diferite chestii ce nu le văzusem până acum. Sfere negre şi mari/mici unele cu guri gata să mănânce un suflet dar fără ochi, linii lungi şi scurte cu guri ca şi şerpii, cranii, săbii suliţe… M-am îndreptată spre lucrul ce îl considerăm cel mai periculos şi care mi se potrivea cel mai bine şi anume o brăţară ce se purta sus pe braţ aproape de umăr ce se încolăcea de 3 ori în jurul braţului, argintie cu un cap de tigru pe ea. Da ştiu că pare penibil dar eu doar îmi ascultă instinctul.myimouto 5461 sample

În momentul în care am pus mâna pe brăţară ea se încolăci în jurul mâinii mele şi se transformă într-un fel de armă ultramoderna asemănătoare cu un pistol. Am îndreptată armă ce deveni una cu mâna mea spre creatura şi am tras. Dintr-un singur foc am ucis creatura. Întregul oraş în care mă aflam acum 2 secunde dispăru.

~Narator~

Pe sfera neagră în care se afla Emma apăru o crăpătură ce se mării din ce în ce mai mult.Cu o putere uluitoare ce făcu ca cioburile din sfera să se înfigă în pereţi şi aproape să spargă geamul prin care se uită Alice (mama Emmei) şi ceilalţi cercetători. Emma se eliberase din sferă şi rupse lanţurile ce o ţineau captivă.

imagesCare-i treaba cu tigrul ?probabil va intrebati ei bine el va avea un rol destul de mare in capitolul urmator

Un tigru ameninţător alb cu negru se afla în spatele Emmei şi printr-un singur răget a spart geamul ce rezista cioburilor din sferă.

~Narator end~

– E incredibil, spuse unul dintre oamenii cu halate albe ce reuşi să evite rănirile serioase din cauza geamului gros ce tocmai fu spart.

– Nu am mai văzut niciodată o asemenea putere, spuse mama.

– Nu am mai văzut aşa ceva de secole, ea, fiica ta va fi o adevărată legenda, spuse un alt tip în halat.

Toţi erau uimiţi iar eu nu ştiam de ce. Nu era aşa ceva normal? Tigrul dispăru, arma se transforma la loc în brăţară iar eu nu am mai apucat să văd ce se va întâmpla în continuare căci leşinasem.

~Mai tarziu~

Ce se intamplase?Ce a fost aia?Albastru…acel albastru trist mi-l amintesc perfect.Albastrul lacrimilor ,camera aceea avea culoarea lacrimilor cand am intrat in ea.De ce?

Mi-am deschis ochii incet pentru a ma adapta luminii camerei mamei mele.Cristian era langa mine in pat si dormea.Parea atat de linistit nici nu ai spune ca aseara era al dracu de ingrijorat in privinta mea.La scurt timp Cristian isi deschise ochii verzi ca jadul si ma saruta:

Esti bine?ma intreba dandu-mi usor jos halatul pentru ami vedea spatele.

-D..da ,mai e ceva acolo?

Nu ,totul a revenit la normal.

Cristian ,lucrurile nu vor fi de loc normale.

//

//

Anunțuri

Un gând despre &8222;~capitolul.10:Bine ai venit in Hellon~&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s