~capitolul 3 o amintire…sau mai mult de atat?~

Dacă credeați că o fată de 15 ani NU poate fi înfricoșătoare atunci nu mați cunoscut pe mine.Nu îmi place să fiu controlată de loc urăsc acest lucru mai mult decât orice iar dacă cineva încearcă să mă controleze atunci va deveni cel mai aprig dușman al meu și credeți-mă asta nu e de bine de loc !Hm…îmi amintesc ce a pățit ultimul meu profesor care a încercat să „îmi pună lesa” mda să zicem că …sau auzit niște zvonuri despre cum că atunci când preda la liceu a violat o elevă și a fost dat afară totuși cred că am mers cam departe în cazul lui….dar hei zvonurile acelea erau adevărate el chiar a FĂCUTO eu și Mia doar…i-am prevenit pe ceilalți despre ce a făcut el….bine am avut și câteva poze cum pipăia el studenți…poate trebuia doar să îi sparg nasul,în fine.

Iar acum hai să revenim cu picioarele pe pământ eu…eram în infirmerie  cu un pahar de cafea în mâna eram nerăbdătoare să vină Cristian după mine ,stăteam așezată pe pat plictisită zâmbind la gândul la ceea ce avea să se întâmple oricine mă vedea  avea să creadă că sunt nebună dar nu îmi pasă.La scurt timp veni și domnul gardian și zise pe un ton autoritar și îngrijorat???!

– Aici erai team căutat peste tot !spuse răsuflând greu probabil din cauza alergatului prin toată școala.

– Scuze îmi pierdusem cumpătul  și aveam nevoie de puțin timp să mă calmez,zâmbeam cât de seducător posibil încercând să îl atrag.

– In fine hai să ne întoarcem,spuse calmat încă obosit.

– Poftim o să te facă să ai mai multă energie,zâmbind îi dădusem paharul de cafea.

– Nu beau cafea,spuse supărat.

– Mincinosule team văzut azi dimineață bând cafea,încercam să îl seduc dar ori nu mergea ori se abținea.

– Nu vreau să beau acum ,hai să mergem,era din ce în ce mai nerăbdător aşa că am recurs la planul B, am băut din cafea şi am ținuto în gură și lam sărutat pe Cristian dându-i să bea acea cafea din gura mea în a lui.

O băuse pe toată și se uita la mine ca şi cum aş fi fost un extraterestru și urma să vină sfârșitul lumii curând ,părea aşa de surprins ca și cum acest lucru ar fi fost cel mai neașteptat din întreaga lume iar eu zâmbeam extrem de mulțumita și amuzată de reacția lui.

– Ce ?? ce ai pus în cafea?apoi își pierdu cunoștința, a fost ușor iar pe faţă îmi apăru un zâmbet malefic.

– Mia!haide e inconștient vino şi ajută-mă sal leg,apoi Mia  intra pe geamul de la infirmerie și mă ajuta să îl pun pe un scaun cu spătar și să îl leg spunând puțin îngrijorata:

– Crezi că am exagerat ?spuse Mia mandra cu un zâmbet viclean pe buze,oare ar trebui să ne oprim?

– Nu ,nici vorbă tipul ăsta merită să i se dea o lecție iar noi vom fi profesorii ,mă uitam la Mia zâmbind încercând să îi dau din încrederea mea și după cum mă privea se pare că a mers.:) ,după vreo jumătate de ora  se trezi și Cristian buimăcit de cele întâmplate avea o expresie de prost că îmi era FOARTE greu să nu râd și să par înfricoșătoare.

– Ce mi-ați făcut ce era în cafeaua aia?spuse Cristian încă amețit din cauza efectului drogului.

– E doar un drog slab ce te-a lăsat inconștient …să zicem un fel de paralizant.:)tonul meu era foarte calm ca şi cum oamenii ar face asta zilnic ,ca și cum pentru mine și Mia era ceva obișnuit,o rutină.

– Si acum ce veți face?spuse zâmbind sfidător,mă veți tăia ?sau gata știu îmi veți înscena cine știe ce întâmplare bolnavă va trece prin minte.

– Ma inervezi rău de tot și…nu pentru tine am ceva cu totul și cu totul special…dacă aş face toate acestea te-ai folosi de influenţa tatălui meu și ai scăpa bazam curata ,nu vreau asta ,ferindu-mi privirea de a lui am stat puțin gânditoare punându-mă pe un scaun cu spătarul în fata sprijinindu-mi coatele de el , stăteam în faţa lui Cristian,după puțin timp de cugetat mi-am ridicat privirea uitându-mă fix în ochii lui sfidători și furioși unde puteam vedea o mică licărire de dorință și pasiune ,atunci mi-am dat seama,însa înainte de a putea spune ceva interveni Mia cu un ton ușor dulceag dar de altfel obraznic :

– Ar trebui să îl legăm de pomul din curtea şcolii cu capul în jos aproape dezbrăcat,se uita la Cristian cu ură dar eu mă prefăceam că nu văd asta și când Mia a vorbit eu nu mi-am dezlipit ochii de la Cristian,AR TREBUI SĂ FACEM CEVA CURÂND!Mia era îngrijorată și aproape tipa, în acel moment m-am ridicat și am zis:

– Ştiu ce avem de făcut,Mia făcuse ochii mari la mine și își recăpătă zâmbetul zicând încet aproape ca o șoaptă care mă chinuiam să o aud”știam că nu o să mă dezamăgești” eu mă ridicasem de pe scaun și m-am pus în poala lui Cristian,era ciudat mă simțeam ca și cum las fi cunoscut de o viaţă și mă întrebam de ce ..dar asta nu avea importanţă acum…trebuia să îl fac pe Cristian să mă lase în pace să își dea demisia îl iubeam …și nu vroiam să afle câte problema am avut sau de faptul că nu îmi știu nici propriul trecut…vroiam să aibă aceeași părere despre mine aceea că eram o fată puternică și inteligenta…iar în acel moment am zis cu o voce suavă și seducătoare,o simți nu-i aşa? o văd în ochii tăi dorința aceea …pasiunea….de la drog mă vrei…se vede,încercam să nu o arăt dar simțeam cum inima mi se sfărâma cu fiecare cuvânt pe care îl spuneam,urma să îi fac ceva îngrozitor băiatului pe care îl iubesc.

– Nu știu despre ce vorbești,spuse Cristian încercând să pară puternic dar pasiunea din ochii lui creștea din ce în ce mai mult.

– Mda sigur că nu,și îi dădusem un sărut pe gura ,iar Cristian se uita la mine începând să respire din ce în ce mai greu.

– Em …poate că de data asta ar trebui să mă ocup eu de el…spuse Mia văzându-mi durerea din inimă.

– Nu …dacă faci tu asta el va putea scăpa dar tatăl meu nu îl va ierta dacă tata află că mă violat pe mine…sau dacă a încercat…drogul începe să ia controlul asupra lui Mia când iți dau semnalul tu îl aduci imediat pe profesor ai înțeles,spuse încercând să par puternică dar în realitate nu era deloc aşa.

– Bine…Emma ai grijă,spuse şi plecă cu o expresie plină de îngrijorare ,folosise numele meu întreg ceea ce mă îngrijora și mai tare dar am încercat să îmi iau gândul de la asta și să mă întorc la Cristian.

– Si ce ai de gând să faci acum?spuse Cristian răzând puțin transpirat..puțin mai mult era fierbinte și pasiunea din ochii lui se accentua cu fiecare minut ce trecea…

– Nimic…și îi dădusem un ultim sărut pe gură și mă dădusem după el încercând să îi evit privirea pe cât de mult posibil..nu puteam face asta …nu puteam să îi fac rău..era ciudat nu îl cunoșteam decât de 1-2 zile dar îl iubeam aşa de mult,luasem un  medicament din dulapul din  infirmerie și spuse m,bea asta o să reducă efectul drogului și mă apropriasem de el rușinata și încă roșie îi simțeam încă trupul deși nu atinsese îi simțeam respirația greoaie pe pieptul meu,se uita la mine surprins și deodată se elibera de frânghiile cu care lam legat și mă apuca de mijloc și mă arunca pe patul din infirmerie punându-se  peste mine privindu-mă și sărutându-mă pe buze ,la început scurt și apăsat apoi din ce în ce mai rapid și mai intens iar sărutul obișnuit se transforma în unul franțuzesc mă prinse de mâini și mi le ținu deasupra capului apoi spuse oprindu-se cu acea pasiune nesatisfăcut în ochii lui:

– De ce ai făcut asta ?de ce mi-ai făcut asta?!spuse încercând să se abțină să mă sărute .

– Nu mai contează…acum dami drumul și ia medicamentele astea o să elimine drogul ,grăbeşte-te,el se uita la mine apoi luă medicamentele și nu se dădu de pe  mine spunând apoi:

– Nu te înțeleg de loc…aici iți place de mine și flirtezi cu mine aici mă faci inamicul tău și încerci să mă dai afară din liceu o să am o viaţă grea de gardian cu tine…spuse lăsând un oftat să iasă sentimentele lui păreau sincere mă simțeam ca și cum ar fi fost pentru prima oară când îl vedeam cu adevărat și sărutându-mă pe frunte,apoi am simţit-o acea groaznică și insuportabilă durere de cap…era groaznică m-am ridicat repede din pat și mi-am pus mâinile la tâmple încercând să atenuez durerea dar nu mă ajutase la nimic ea deveni și mai mare.

– Ceva nu e bine,mă doare ce e cu chestia asta ce dracu înainte nu aveam nimic,durerea devenea și mai mare cu fiecare secundă ce trecea mă ucidea pur şi simplu nu mai puteam apoi Cristian se uita la mine mirat zicând speriat şi exasperat.

– Emma!ce ai pățit ? EMMA! EMMMMMAAAAAAA!!!!!…apoi din cauza durerii sau a altui lucru îmi pierdusem cunoștința.

M-am trezit în mijlocul unei mulțimi ,într-un loc atât de nou și totuși atât de cunoscut.Apoi am văzut o oglindă iar când m-am privit în ea am văzut o fată de 7 ani micuță  cu o fată ca de înger îmbrăcata cu o rochița roz și drăguță dar stai ce???? asta asta sunt EU cum e posibil aşa ceva apoi din spatele meu să auzit o voce blânda stingându-mă:

– Emma,Emma vino haide trebuie să înceapă cursa lui tati,era…era ..dar aşa ceva nu era posibil…era MAMA avea părul lung și negru ca mine și ochii tot negrii și tenul măsliniu ce o făceau să pară ca o prințesă arabă ,mă lua pe sus și …..și …cum??? mă dădu în braţele unchiului mei care mă sărută pe frunte și îmi spuse:

– Emma ,ce frumoasă ești ,nu team mai văzut de o lună ai crescut aşa de mult ,ţi-a fost dor de taţi?spuse zâmbindu-mi .

– Normal că e frumoasă doar e fiica ta,spuse mama răzând un pic,stai fiica lui …ce ?dar nu cum e posibil aşa ceva???

-Abe haide grăbeşte-te începe cursa trebuie să intri în mașină,spuse..tatăl meu…???ce stai….,o țin eu pe micuța Emma tu grăbeşte-te  să nu întârzii,stai ..stai …stai deci vrei să zici că tatăl meu adevărat e  unchiul meu Abe?????!!!! iar tatăl meu Victor e de fapt unchiul meu??? ce ce cineva de sus cred că îi place să își bată joc de mine….cu era posibil aşa ceva??,unchi…adică tatăl meu(Abe) mă săruta pe frunte  şi mă dădu unchiului mei (Victor) în braţe, eram şocată dea dreptul traumatizata de chestia asta dar dacă totul era doar un vis???da asta trebuia să fiu doar un coşmar.

– Succes Abe spuse mama sărutându-l pe tata pe gură şi lăsându-l să plece..

-Abe vino puţin…spuse un om ,eu îi i-am spus lui Victor să mă lase jos şi începusem alerg către ….un fel de garaj care adăpostea o maşină..şi atunci văzusem…un om …cineva care umbla la motorul maşinii şi rupse ceva faţă lui era întunecată dar avea părul blond părea de vreo 28 de ani şi avea un tatuaj pe gât pe care scria Aron şi unul pe mâna sub forma unei flori, supa ce rupse un cablu roşu şi unul verde  şi puse capota la loc apoi veni tata şi îl salută ,se urcă în maşină şi porni.Atunci mi-am amintit tot …acea era ziua care apărea în coşmarurile mele dar le uitam imediat era ziua accidentului azi…azi tata(Abe) v..va…că muri.

– Emma, haide mamă ta este îngrijorată şi nu ştia unde ai dispărut,era un băiat de 8 ani cu părul negru şi ochii verzi care i-am văzut ultima dată în infirmierie,era Cristian….dar..dar ce căuta el aici?cu o voce copilăroase şi totuşi serioasă i-am zis:

– Ce faci aici,încercam să par inocenta.

– Eu ar fi trebuit să te întreb asta Em,spuse glumind .

– Nu la asta mă refer adică ce cauţi aici la cursă…eu am venit cu tata şi mama dar tu ce faci aici?i-am explicat cât de bine puteam şi mă străduiam să aflu mai multe despre el.

– Doamne Em ce memorie scurtă ai…părinţii mei deţin locul ăsta ai uitat?spuse râzând de neştiinţa mea.

– Stai am uitat dar spunem de cât timp ne cunoaştem Cristian??eram curioasă să văd dacă el chiar era Cristian sau dacă îl confundasem…

– De când neam născut….părinţii noşti sunt prieteni sau ai uitat?devenea uşor iritat şi nervos….apoi am auzit …ţipete urlete ce îmi sfâşiau inima şi ştiam că accidentul a avut loc lăsasem să îmi cadă o lacrimă iar Cristian mă apuca de mână şi mă duse la mama care era în genunchi şi plângea…..era o scenă înfiorătoare ..apoi sa uitat la mine ma îmbrăţişat şi mai zis astfel în cât numai eu să o pot auzi:

– Gata Emma ai venit aici ca să îţi aminteşti ce să întâmplat şi ai văzut sper ca şi găsit ceea ce căutai acum întoarce-te în timpul tău…nu mai ai ce face aici…#%#%#$%#%#% ultimele cuvinte miau rămas imprimate în creier  la auzul acelor cuvinte am început să plâng apoi ea mă săruta pe frunte şi a apărut din nou acea durere de cap insuportabilă şi pentru a 2a oară mi-am pierdut cunoştinţa.

M-am trezit în patul din infirmierie plângând şi mi-am amintit tot memoria mea care era dispărută reveni îmi  aminteam tot plânsul…focul şi..şi ..vorbele mamei…nu avea cum să fie un vis simţeam…încă simţeam cum Cristian cel de 8 ani mă ţinut de mâna ,cum mama mă strâns în braţe şi şi îmi aminteam perfect tatuajele acelea …îmi aminteam de bărbatul care a sabotat maşina tatei…apoi mi-am dat seama de faptul că Cristian era lângă mine şi mă striga ,eu încă plângând am spus următoarele cuvinte care mi-era teamă să le rostesc…cuvintele care mă pur şi simplu terorizau cuvintele care speram din tot sufletul să fie minciuni..:

– N…nu …nu a fost un accident…,vocea mea era tremurânda  domoală şi plină de o durere sufocantă mă ucidea pur şi simplu.

– Ce vrei să spui ,întreba cristian speriat ,nu mai de grabă îngrozit de vorbele mele,apoi un licăr trecu prin ochii lui şi cu frica spuse,doar nu te referi la ..dar nu îl lăsasem să termine şi am spus:

– Tata ….nu a fost un accident a fost un sabotaj i sau tăiat frânele….eram îngrozită şi dezgustata la gândul că ucigaşul tatălui meu era încă viu ,nevătămat şi fericit…apoi frica mi să transformat în furie şi am izbucnit ca un vulcan am ieşit pe uşă ca o tornadă ce răvăşeşte totul în jurul ei când mergeam…nu mai de grabă alergam ..am văzut-o pe Mia dar nu îi dădeam atenţie  eu mi-am continuat drumul spre casă…spre răspunsuri cum putu unchiul meu să mă mintă că el era tatăl meu nu aveam de gând să îl iert…nici vorbă…se putea simţi de la un kilometru depărtare furia mea amestecată cu durere şi frica….am de gând să îl omor pe ucigaşul tatălui meu cu mâna mea apoi în mintea mea au apărut cele 2 tatuaje ale bărbatului ce pur şi simplu sau lipit de creierul meu…şi am început să alerg spre casă….direct spre camera mamei mele spre răspunsuri.

Din următorul capitol:

Emma îşi va învinge teama şi va intra în camera mamei ei şi va găsi un lucru foarte important.Ce ia zis Emmei mama ei veţi descoperi în următorul capitol şi veţi descoperii ce va găsi Emma într-un tablou pictat de Alice (mama Emmei).

//

6 gânduri despre &8222;~capitolul 3 o amintire…sau mai mult de atat?~&8221;

  1. Se complica lucrurile!Ei bine,probabil din cauza multimii de idei faci atat de multe greseli gramaticale!Nu am nimic cu tine,stii bine,insa e foarte greu de citit.Ar trebui sa iei cele trei capitole si sa le corectezi,pentru ca va fi mai usor 😉

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s