~Capitolul 4:1-0 pentru Natasa~

M-am trezit datorită vocii suave şi plăpânde a lui Edward ce îmi spunea să mă trezesc. M-am ridicat în şezut iar el mi-a spus cu o voce demnă de statutul lui de valet:

– Micul dejun e servit.

– Mulţumesc. Tu nu mănânci?

– Eu am mâncat.

– În regulă, mersi Edward.

Eu mă pusesem la masa pe care era aşezat cu elegantă micul meu dejun. Meru Edward se trezea înaintea mea şi îmi făcea micul dejun. Mereu se trezea imposibil de devreme. Edward stătea în spatele meu veghindu-mă şi aşteptând în linişte să termin de mâncat. Nu îmi plăcea faptul că el se comporta atât de formal cu mine, însă nu aveam ce face, aceea era conduita lui de majordom iar eu nu pot să o schimb, am încercat de multeee ori şi nu am reuşit.

După ce am mâncat Edward mi-a dat uniforma şi spre surprinderea mea el a părăsit camera şi mă lăsat să mă schimb singură, de obicei el insistă să mă ajute cu îmbrăcatul.
headphones-vocaloid-redheads-school-uniforms-schoolgirls-skirts-long-hair-jackets-headphones-girl-red-eyes-bows-ponytails-anime-girls-microphones-wires-cul-fresh-hd-wallpaper-225x160
Am ieşit din camera mea şi din clădirea ce conţinea camerele altor studenţi pe care nu îi cunoşteam însoţită de Edward.La scurt timp ni se alătură şi Adrian somnoros şi puţin iritat.

– Adrian, cum ai dormit?

– Bine presupun, spuse în timp ce înăbuşea un căscat.

Am mers în tăcere spre clasă mea condusă ce cei doi apărători ai mei.În timp ce mergeam am auzit multe şoapte şi șușoteli şi nu mai trebuie să adaug că au fost însoţite de priviri insistente şi enervante.La un moment dat eu am ajuns în faţa uşii clasei mele iar Adrian plecă spre clasa lui urmându-mi succes. Edward intră cu mine în clasă dar nu am apucat să facem nici 3 paşi că Natașa veni spre mine şi îmi spuse:

– Romero, observ că ai reuşit să găseşti clasă.

– Şi tu şine ești? Am întrebat vrând să o enervez.

– Nataşa Brown, Domnişoară Brown pentru tine.

– Mă rog. Nu mă obosesc să rețin numele căţelelor neimportante.

– Tu jigodie ce eşti, ţipă Nataşa.

Nataşa stătea cu spatele la uşă iar eu profitând de ţipătul ei de mai devreme şi de înjurătura am spus:

– Domnule profesor, Nataşa tocmai a folosit nişte cuvinte foarte vulgare la adresa mea, am spus folosind tonul de de fetiţă plângăcioasă şi alintată care se presupunea că sunt.

– Şi eu am auzit ceea ce tocmai a spus domnişoară Brown, spusese profu ce l-am strigat.

– Dar domnule profesor… începu Nataşa.

– Nici un dat Domnişoară Brown, tu ar trebui să fi un exemplu pentru celelalte eleve! Vreau să am o discuţie cu tine după ore.

– Am înţeles, spuse Nataşa ruşinată.

Unu zero pentru mine căţea, ceva îmi spune că eu voi fi cea care o va face pe Nataşa să fie exmatriculată.

– A fost cât pe ce, spuse Edward după ce plecă Nataşa şi profu.

– Mda, poate.

– Te rog ai grijă.

– Nu îţi face griji, voi avea.

Am pornit spre o bancă din spatele clasei, pentru a putea dormi liniştită, iar la 2 secunde intră şi profu ce predă matematică. Super materia mea „de suflet” ce să spun. Eram în clasă cu regina curvelor, Nataşa, şu tipul ăla pe care puse-m ochii şi aveam de gând să mă joc cu el, Andrew şi simpatica Ştefănia ce avea ceva cu Adrian.

Nu trebuie să vă mai spun că ora trecu virgulă cu încetinitorul dar imediat ce să terminat şi profu plecă din clasă am fost asaltată cu întrebări din partea colegelor mele de genul: „Tu eşti faimoasă Sahara nu? Eleva problemă. Am auzit că i-ai tras una în faţă directoarei e adevărat?” (ce stupid dacă îi trăgeam una în faţă credea că mai eram aici?) sau „Am auzit că ai venit aici să scapi de un obsedat. E adevărat?” sau „Ai fost şefa unei bande de motociclişti?”, „Ai fost vreodată însărcinată?” sau „Te-ai culcat cu tipul ăla sexy Adrian?” mda… întrebări stu [ide dar nici băieţii nu s-au dovedit a fi mai normali doar că ei mi-au pus întrebări gen: ” Ai iubit?”, „Eşti virgină?”, „Vrei să o facem la sport?” (peste o oră) „Vrei să îţi fac o vizită diseară? Nu îţi face griji aduc eu prezervativele” sau (şi asta mi-a pus capac, sincer) „Ai silicoane sau ăia sunt sânii tăi reali? Pot să îi ating?” evident tipul să ales cu un pumn în faţă şi şu un nas spart deşi cred că a fost foarte norocos că a scăpat doar cu atât căci Edward avea câteva idei… interesante de tortură a băieţilor din clasă.

– Gata! La o parte, e a mea, spuse o voce atât de cunoscută şi suavă.

La scurt timp după ce îl auzisem pe Andrew spunând acele cuvinte mă luat practic pe sus şi m-a dus pe acoperişul şcolii unde era linişte.

– Şi de când sunt a ta?

– Nu te bucuri că te-am scos de acolo?

– Se poate spune şi aşa.

– Ce zici o facem la sport? Asta a fost penibilă, spuse el râzând.

– Bucurate că nu te-au întrebat pe tine, am spus râzând.

– Nu sunt gay. Dar dacă ai fi un băiat nu mar deranja să devin.

– Crede-mă chestiile astea sunt reale, am arătat spre pieptul meu, iar acolo jos nu e nici o surpriză.

– Nu te cred. Pot să verific?

– Crede-mă pe cuvânt, altfel vei fi a 168 persoană care ajunge în spital din cauza mea.

– Sahara trebuie să mergem. Începe a doua oră.

Când Edward a spus acele cuvinte am tresărit, nu din cauza aceea ce a spus ci din cauza prezenţei lui acolo. Nici nu l-am văzut când a venit după mine.

– Am înţeles, vin acum.Pa Andrew, am spus trimiţându-i o bezea şi făcându-i cu ochiul. Poate o facem după sport, am spus în glumă.

– Te aştept în camera mea, a spus chicotind.

Eu şi Edward am plecat spre clasă în linişte. Eram puţin jenată de tocmai ce văzuse, însă nu mult, ce naiba mă văzuse şi dezbrăcată, tipul ăsta mă cunoştea mai bine decât mă cunosc eu.

Pe la jumătatea orei am primit un bilet ce mi la dat o colegă din faţa mea. Am deschis mica parte de hârtie şi am citit în gând următoarele cuvinte:

„Vreau să vorbesc cu tine despre ceva. Nu îţi pot spune

acum, ne vedem în spatele sălii de sport.

Andrew.”

Deja vroia să mă întrebe deca vreau să fiu cu el? Băiatul ăsta nu pierde timpul de loc.

Când se termină ora Andrew dispăru din clasă înainte de a mai apuca să vorbesc cu el. M-am îndreptat spre sala de sport şi spre punctul nostru de întâlnire după ce i-am povestit lui Edward ce şi cum stă treaba, evident i-am cerut să nu vină cu mine. Când am ajuns, nu era nimeni acolo dar m-am trezit cu o bâtă în cap şi am leşinat.

M-am trezit la infirmeria şcolii cu capul bandajat.

– Eşti bine? Mă întrebă Adrian.

– Ce să întâmplat?
tumblr_mccd6pXkom1qkktkno1_500
– Te-ai dus în spatele sălii de sport şi ai fost lovită în cap intenţionat.Ai leşinat iar Edward şi cu mine am reuşit să te scăpăm din mâinile câtorva tipi care te dezbrăcaseră aproape complet.

– Nu au… şti tu… nu au reuşit să îmi facă nimic nu?

– Din fericire nu te-au… nu s-au culcat cu tine, nu au apucat. Eşti… ai devenit dintr-o dată palidă.

Îmi era greaţă. Mi-am strâns picioarele la piept şi mi-am băgat unghiile în piele pentru a putea să îmi recapăt controlul. Încruntându-mă am spus:

– Sunt bine şi voi fi şi mai bine după ce voi rupe gâtul firav al… Adrian, mâinile tale.

– Nu e nimic, a spus ascunzându-şi mâinile.

Eu i-am luat mâinile ce erau rănite şi pline de sânge.

– Ce să întâmplat? De ce ai sânge pe mâini?

– Nu e sângele meu…

– Atunci al cui?

– Al tipilor care au încercat să se culce cu tine…

– Mai sunt vii?

– Da, pe jumătate morţi… dar încă mai respirau când am terminat cu ei…

– E bine atunci. A da… dacă mai vă luptaţi fără mine o să trebuiască să te…

Nu am apucat să îmi termin fraza căci am fost întreruptă de un ciocănit în uşă.

– Intră, am spus.

În cameră intră un tip de 18 ani ce îmi dădu un plic şi plecă în linişte fără să îmi spună nici un cuvânt. Am deschis plicul şi am văzut acolo nişte fotografii ce îmi întoarse stomacul pe dos. Fotografiile erau cu mine în lenjerie intimă şi nişte băieţi ce îmi atingeau corpul.Pe ultima fotografie am găsit mesajul ce mă înfuria şi mai tare:

Pentru dulcea mea jigodie de la căţeaua ta mult iubita faci un pas

greșit iar fotografiile vor ajunge în întreaga şcoală”

Cu o voce înfricoşătoare şi plină de ură am spus:

– Nataşa căţea ordinară o să te omor.

Odată aceste cuvinte spuse m-am ridicat din pat, cu toată durerea ce o simţeam şi am alergat spre uşă. Adrian mă prins de mâna spunându-mi.

– Dacă mergi acum la ea vei fi exmatriculată, este exact ceea ce vrea, chiar vrei să o laşi să câştige?

– Ai dreptate, mă voi gândi la un plan prin care să o fac să plătească fără să ies eu vinovată.

– Mesajul nu ne ajută cu nimic deoarece nu să semnat.

– Nici nu avem nevoia, am spus afişând un zâmbet ce îl făcu pe Adrian să tremure puţin.

Poza ce are legatura cu capitolul urmator:

514442

//

Anunțuri

7 gânduri despre &8222;~Capitolul 4:1-0 pentru Natasa~&8221;

    • da,o sa descoperi ceva foarte interesant despre el app capitolul urmator va fi cam …plin de foc :)) si o surpriza mare de tot va contine ceva total neasteptat ,(sper ca te va surprinde):*::*:*:*:*:*:D

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s