~capitolul.20:Next stop:London~

Am iesit din apartament furioasa socata de cat de mult a putut sa imi cada masca.M-am urcat pe Zizoo si am plecat direct spre sediu fara sa ma mai uit inapoi,accelerand la maxim.Vantul imi biciuia pielea de pe fata deoarece uitasem pur si simplu sa imi pun casca.Eram aproape de sediu mai aveam doar o strada dar apoi am sarit rapid de pe Zizoo si l-am lasat sa se distruga intr-un zid creand o explozie ce am avut grija sa nu raneasca pe nimeni.Eu am aterizat in picioare si am plivit lucrul ce mia fost alaturi ani si care a devenit cel mai important prieten deal meu.Am simtit cum lacrimile imi incadrau fata apoi am aruncat cheile in flacari si am inceput sa alerg spre sediu.

Asta a fost…ultima bucatica din vechea Ale a fost arsa de vie in flacarile unde vor disparea si ramasitele lui Zizoo…asta a fost acum mai am un singur lucru pentru care traiesc…razbunarea.Am intrat in vestiar si m-am simbat cu echipamentul meu de antrenament.Lacrimile mi se uscasera de multa vreme iar pumnii imi erau inclestati.Mi-am pus bustiera alba sport si niste pantaloni albi de trening largi si manusile fara degete negre ,mi-am luat prosopul apoi am mers spre sala.Bandajul meu era acoperit de sange dar nu cred ca e ceva grav ,pana la urma Dex ma ajutat mult si mi-am revenit de 10 ori mai repede decat trebuia sa imi revin in mod normal multumita lui.Mai trebuia sa astept doua zile si apoi…pot pleca supa Bryan Wynbrandt… doar doua zile de trait…macar sa o fac lata cat mai pot.

Am intrat in sala iar toata echipa mea inclusiv Mark si Anne se uitai la mine uimiti de parca au vazut o stafie apoi au inceput sa se uite urat parca tinandu-si respiratia si incordanduse in timp ce eu mergeam si treceam de ei mergand spre sacul de box. Anne se uita la mine fericia nicidecum urat iar Mark era putin ingrijorat datorita micii pati de sange presupun ,ceilalti se uitau la mine de parca ar vrea sa ma omoare cu privirea ,pana si Sophia parea sa ma urasca…

Mi-am aruncat prosopul apoi am icneput sa dau in sacul mare de box din mijlocul salii .Anne a venit spre mine spunand:

-Ti-am simtit lipsa .

-Nu prea cred.

-Ai dreptate mai bine stateai in spuital sau la morga ,a spus taios Sebastian.

Am zammbit ironic si amuzata ca nici macar el nu isi putea tine emotiile in frau.Ei bine asta am vrut ca ei sa ma urasca si am reusit sa ii fac sa ma urasca ,e de bine.

-Taci Sebastian ,se rasti Anne si Mark la el in acelas timp.

-De ce sa taca?a intrebat venind spre ei Emma furioasa.

-Pentru ce ii luati apararea catelei?a intrebat Carlo.

-Pe tine te-a batutt rau de tot Mark ,nu merita sa ii iei apararea,a spus Sophia apropiindu-se ne noi impreuna cu Sebastian si Mark.

M-am oprit din boxat si am luat prosopul de jos si mi-am sters transpiratia apoi am spus:

-Si ce credeti ca faceti daca va apropiati mai mult de mine?Credeti ca pareti mai inspaimantatori?Te rog ,sunteti penibili, chiar credeti ca dau doi leii pe faprul ca ma veti in spital sau intr-un cavou?Ma lasi?Cine naiba credeti ca sunteti? Si nu am nevoie de nici un ajutor sau sprijin din partea voastra ,inteles Anne si Mark?Nu.Am.Nevoie.De.Voi.

-SUNTEM ECHIPA TA NEMERNICO!

M-am dus in fata lui Sebastian apoi am spus mimand ca rad cu pofta:

-Chiar crezi ca imi pasa catusi de putin de una din vietile voastre?Ce dragut micutule ,acum intoarcete in universul tau si calareste poneii roz .

El vrusa imi dea un pumn dar eu m-am ferit apoi i-am prins mana intr-o priza dureroasa.

-Sa nu mai icnerci sa faci pe eroul Zorro ,nu iti sta bine.

L-am impins si a cazut in fata.

-Nu imi pasa de voi,cum am spus vechea Ale a disparut si la fel ar trebui sa faceti si voi,nu vreau sa borasc cat ma antrenez.

-Noi nu plecam nicaieri ,daca e sa plece cineva aceea vei fi tu.

-Cum vrei ,Sophia.

Mi-am luat prosopul apoi am iesit din sala simtind privirile celorlalti in ceafa mea.M-am imbracat apoi m-am dus direct acasa la Dex.

-Ale?Sa intamplat ceva?

-Nu ,am spus imbratisandu-l,lasama doar cateva secunde…

El ma imbratisa inapoi apoi ma saruta pe cap.

-Ale…vrei sa …?ma intreba rosu la fata .

-Da ,am spus fara sa ezit.

El ma lua pe sus si ma duse in dormitorul lui unde ma aseza pe pat cu multa grija.Incepu sa ma sarute iar hainele au inceput sa dispara de pe noi incet incet iar gaura din sufletul meu se parea din ce in ce mai mult…Stiam ca aveam sa regret asta dar doar nu era sa mor virgina nu?

~A doua zi~

-Ale ,trezeste-te.

-Inca doua minute Dex…

Stateam cu capul pe pieptul lui musculos si cald .Ma imbratisa strans si ma facea sa cred ca ma iubeste cu adevarat…e un om foarte bun..iar eu il folosesc….nu e corect.

-Nici eu nu vreau sa ne trezim.Vreau sa stau aici dezbracat cu tine toata ziua ,sa mancam fructe sa te alint dar stiu ca o sa te superi pe mine daca nu incepem sa ne imbracam acum si sa plecam…

Am deschis ochii incet .

-Deja e 6 dimineata?

-Da scumpo…si trebuie sa ajungem rapid in Londra.

-Da.

I-am dat un sarut de dimineata apoi am inceput sa ma imbrac la fel a facut si el.In cateva minute eram in fata masinii lui ,un Bugatti Veyron de toata frumusetea care putea atinge suta in doar 3 secunde si cum sunt eu mai nebuna nu o sa ma pot abine si o sa il conduc si eu si ceva imi spune ca nu o sa ma opresc pana cand nu o sa ajung la 429 km/ora.

-Eu conduc ,a spus Dex direct.

-Dar…

-Sa nu te aud.

-Bine,am spus imbufnata ca un copil.

Dex a pus gentile in masina apoi sa asezat langa mine pe locul soferului.

-Dex ,nu trebuie sa vi cu mine daca nu vre,ma pot descurca si singura…

-Nu ,nu poti si tu sti asta.Voi sta langa tine,nu te voi parsa ,a spus dupa care ma sarutat.

-Mersi Dex,tu esti singurul care nu ma abandonat…mersi.

-Mereu voi fi aici Ale.

-Unde naiba crezi ca pleci?

-Andrea?Am intrebat uimita.

-Ce dracu faci aici?

-Intrebarea e ce naiba faci TU aici?Am aflat de Bryan Wynbrandt,tu chiar vrei as te sinucizi?Si tu unde naiba iti e capu sa o lasi sa plece dupa tipul ala dupa ce zici ca o iubesti?!

-Nu merg dupa nici un Bryan Wynbrandt.

-A da?Dar unde te duci Ale?

-Vreau sa fug cu Dex ,acum pleaca daca nu cundva ai vazut imi incurci planurile.

-Nu te cred.

-Ai face bine sa o faci.

-Si daca nu?

Am iesit dinmasina si am intepato cu mica seringa ce am luato din masina fara ca ea sa observe.Ea adormi instant iar eu am carato in masina ei apoi am plecat la drum cu Dex.

-Tu nu vorveai serios cand ai spus ca vei fugi cu mine nu?

Am inchis ochii ai am spus cu o voce ce imi trada tristetea:

-Nu…

-Nu ai de gand sa renunti la razbunare nu?ma intrebat fara sa isi ia ochii de la drum.

-Nu .

-Esti sigura?

-Da.

-Bine.

Am coborat geamul masinii si mi-am luat telefonul din buzunar .M-am uitat doua secunde la el apoi l-am aruncat pe geam .Acum nu ma pot gasi…

-Sti ca o data ce nu o sa mjai fim in america si o sa ne urcam in avionul meu privat nu mai e sansa de intoarcere nu?

-Dap.

-Nu uita mi-ai promis ca nu o sa mori.

-Stiu Dex,nu iti face griji.

Asta a fost…acum nimeni nu ma mai poate ori ,voi sfarsi povestea asta o data pentru totdeauna.Bryan Wynbrandt,te-ai luat de echipa gresita ,nu ma voi opri pana nu o sa te iau cu mine pe lumea cealalta fie ca sa putrezesti in iad…chiar de uciderea ta ma va duce si pe mine in acelas loc…

Anunțuri

2 gânduri despre &8222;~capitolul.20:Next stop:London~&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s