~capitolul.24:The true~

-Chiar crezi ca ma poti invinge Ale?

-Da .

-Ce sigura esti, dar cum ramane cu cei ce te iubesc?Nu crezi ca o sa le fie dor de micuta lor papusa?

-Nu e nevoie,nu e nimeni care sa tina la mine.

-Ai dreptate,te-ai ocupat destul de bine de asta.Mia placut micul tau teatru ma intrebam cat va mai dura dar ai reusit sa iti duci reprezentatia la bun sfarsit.

-Stiam eu ca ma spionezi.

-Da draga mea ,dar tu chiar crezi ca acel mic act a fost deajuns sa ma pacaleasca?Te rog pana si un copil de 5 ani siar fi dat seama de asta.Ai incercat sa ma faci sa cred ca nu iti pasa de echipa ta sau de acea fata Andrea pentru a nu face tinta din ei nu? Ce dragut draga mea dar dami voie sa iti spun ceva.Nu ma voi opri pana ce fiecare persoana la care tii va fi ucisa.

Eram pe punctul de a exploda .Nu mai puteam ,eram…coplesita de furie.Am alergat spre el lansand un croseu de dreapta.El se feri zambind si razand.Cu fiecare secunda ce trecea imi maream ziteza loviturilor treptat iar lui ii era din ce in ce mai greu sa se fereasca de loviturile mele.Din cand in cand incerca si el sa loveasca dar cand el se misca ma simteam ca si cum sar fi miscat cu incetinitorul.Ii puteam vedea fiecare mjiscare dinainte de a o duce la bun sfarsit si ma feream cu usurinta de ele. Inima imi bubuia iar furia era energizantul meu.Nici macar nu gafaiam cum facea el ai la un moment dat am gasit o mica deschizatura in garda lui.Rapid am luat seringa cu otrava si i-am infipto in cap facand un siroi mare de gande sa iasa din el.Craniul lui a fost patruns de acul din otel si a cazut la pamant mort zambind si reusind sa spuna cu ultima lui suflare:

-Jocul nu e gata pustioaico…ai grija la ..K….

-K?

Brusc intreaga incapere fu cuprinsa de o lumina rosie ce se aprindea si se stingea constant o voce robotica ce incepu o numaratoare inversa de la doua minute imi facu inima sa se opreasca pentru cateva minute.

-Ale! Tipul a activat o bomba fugi!

-Fuck!

-Si asta nu e cel mai rau!

-Ce mai e?am intrebat fugind pe hol.

-Agentii agentiei sau infiltrat in clladire.

-Intra pe fregventa lor de comiunicare si spunele sa plece cat mai repede de aici.

-Da ,aproape toti sunt afara ,a mai ramas doar unul.

-Cine?

-Mark…

-Unde e?

-La etajul 5 .

-Am inteles.

M-am indreptat spre lift iar usile nu se deschideau.Am scos din centura o bomba din plastic si am detonato dupa ce m-am pus la adapost .Usa liftului zbura iar eu am sarit in acel loc in care trebuia sa vina .M-am apucat de cablurile din fata mea cand am ajuns la etajul 5 si am intrebat grabita:

-Unde e?

-In camera din capatul holului.

-Ce dracu face acolo?

Am alergat spre usa si l-am gasit acolo legat fedeles.L-am dezlegat apoi am auzit vocea robotica spunand:

-10 secunde pana la detonare.

Am deschis geamul si l-am apucat pe Mark de mana speriata ,singurul lucru la are ma gandeam fiind siguranta si viata lui. Am sarit pe geam tinandu-l strans in brate si ijncercand sa il protejez.Am luat un cablu de la centura si am runcat ancora de la capat spre una din constructiile ce ma inconjurau si spre norocul meu sa prins de ceva.Am ramas suspendati in aer in timp ce simteam caldura exploziei pe spatele meu si vantul puternic efectiv taindu-mi pielea.Pietrele zburau lovindu-ne facandu-ma sa nu mai pot sa ma tin de cablu si intr-un final lesinand.

__________________________________________________________________________

Mi-am deschis ochii cu greu tot ce ma inconjura fiind cetos.Am clipit de cateva ori iar lucrurile deveneau mai clare.Corpul ma durea ,insa nu era o durere insuportabila.Capul meu era bandajat la fel si mana dreapta si glezna piciorului stang.M-am uitat indreapta si am vazuto pe Casandra citind.

-Casandra?

-Era si timpul sa te trezesti Ale incepeam sa ma pliptiesc,ea apasa pe un buton rosu de lnaga ea si pe usa au navalit Sebastian ,Sophia ,Mark,Anne ,Carlo , Emma si mama.

-Ce naiba faceti aici?

-Au auzit inregistrarea  Alexandra.

-Ce inregistrare mama?

-Toata confruntarea ta a fost salvata de Dexter si nea aratato .El a considerat ca e bine ca fosta ta echipa ta sa stie adevarul.

-Are vreo importanta daca stiu adevarul?Nu ar trebuis a zburde toti fericiti in jurul minunatei lor Andrea?

-De ce dracu nu neia spus?a intrebat furios Sebastian.

-Pentru ca ati fi dato in bara iar viata voastra ar fi fost in pericol.

-Puteai sa ne fi spus !Suntem spioni de mai multa vreme decat tine !Ne puteam descurca.

-Da aveti vechime mai mare dar nu sunteti mai buno ca mine Emma.

-Ale..imi pare rau…

-Pentru ce Carlos?

-Ca nu ne-am dat seama …trebuia sa stim cine esti si ce ai facut ,ne cunosteam de atata vreme si stiam cum era adevarata Ale …trebuia sa ne fi dat seama ca nu esti asa tu …neai dat atatea indicii si noi….

-E ok,ce a fost a fost.

Sebastian a dat un pumn in perete ce a rasunat in intrega incapere.

-Suntem jalnici.

-Ai dreptate.

-Nu esti amuzanta Ale…

-Oare?am intrebat facand o fata amuzanta .

Toti au izbucnit in ras dar mama a stat serioasa.

-Ajunge agenti,a spus mama calma.Desi ai facut multe lucruri rele pentru bine el echipei tale asta nu inseamna ca vei scapa nepedepsita.De azi inainte orice miscare a ta va fi monitorizata pana cand vei fi iar pe linia de plutire si nu vei mai reactiona al imbold.Nu vei mai fi sefa echipei si nu vei mai avea dreptul sa ii mai vezi pe unul dintre ei.Asta e tot ce am avut de spus ,nu e corect sa te las sa scapi bazma curata dupa cat rau ai facut.

M-am ridcat in sezut apoi am spus privindu-o in ochii.

-Sti ce altceva nu mai e corect?Ca Nathan Hale ,o profa care efectiv ma uraste ,ma trimis pe mine ,o pusteoaica care avea 19 ani si nu era pregatita  pentru misiuni adevarate in misiuni nerge ce miau pus viata in pericol nonstop si sti ce altceva nu mai e corect?Faptul ca Hale ma amenintat ca daca spun cev ade aceste misiuni negre imi va distruge echipa si le va ingreuna viata si ca va face tot posibilul sa fim catalogati drept spioni „pierduti” si sa ni se streaga memoria despre tot ce nseamna spionaj,lucrul care apropo neam pregatit intreaga viata!Si inca ceva cum dracu ai putut lasa timp de doua saptamani si sa o mai trimiti in misiune cu mine pe Anne care la dracu si tu stiai ca e spion dublu si mai presus de atat sa o lasi pe mana mea cand eu eram ocupata sa il aranjez pe Luka .Cum naiba ai putut tu si mama lui ANdres sa o lasati nesupravegheata si din cauza asta sa mearga in misiune cu mine si sa fie impuscata!!??Cat de idioata poate fi agentia asta incat sa nu reuseasca sa stea cu ochii pe o fata de 19 ani insarcinata?!

-Ai terminat?a intrebat in timp ce Anne era dusa cu forta din camera de doi agenti.

-Da ,am spus respuirand greu de la tipat.

Ceilalti erau uimiti de tot ce am spus si pareau sa regrete …tot.

-Bine ,vreau ca sa incepi un antrenament special pentru…

-NU!

-Ce nu?

-Eu.Renunt!

-Ce faci?a intrebat mama.

-Nu mai vreau,imi ajunge.

M-am ridicat de pe patul de spita si m-am indreptat spre usa .De tocul usii se rezema andres cu mainile incrucisate la piept cu o expresie care nu puteams aimi dau seama ce transmitea.Am trecut de ea si m-am indreptat spre acoperisul spitalului pentru a a linisti.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s