~capitolul 7: I’m back,so up!Now!~

Inca imi amintesc perfect momentul in care a avut loc inmormantarea,a fost liniste iar cerul era senin…era o zi perfecta si insorita.Puteam sa jur ca in cosciug alaturi de Christian se afla si sufletul meu…Eram intr-un carucior cu rotile,in dreapta mea era Andres iar in stanga Dex …In ziua aceea nu am putut plange,oricat as fi vrut sa plang nu am putut sa o fac…parca am uitat cum se face sau poate ca nu mai am lacrimi sa vars…

-Ale!

-DA?!

-Haide sa te duc acasa.

-Nu,Sebastian ,e ok ,ma descurc .

-E ziua in care te externeaza vreau sa fiu sigur ca ajungi intreaga acasa.

-Sunt bine si …vreau sa fiu singura sa ma gandesc ce o sa ii spun lui Andres dupa doua luni in care nu am mai pasit in casa aceea…

-Nu o sa scot nici un sunet ,acum hai!

-Dar…

-Nu accept un nu ca raspuns.

-Atunci accelpat ca decizie .

-Alexandra!

Sebastian mi-a aruncat una din privirile lui fioroase iar eu m-am facut mica si l-am urmat fara sa scot un sunet pana la masina.Oare ce urma sa i spun lui Andres?In ultima luna de cand mi-am revenit ma vizitat doar de 2 ori si in acele timpuri parea asa de obosita si stoarsa de vlaga .Se invinuia…crede ca Christian a murit datorita ei…Christian…cand m-am gandit la el ma simteam ca si cum ma ofilesc din strafundul sufletului meu…adevarul e ca acum oricum sunt pe un drum ce ma conduce intr-un singur loc si anume iadul.

-Vrei sa vin cu tine?

-Nu..ma descurc ,am spus dandu-mi imediat seama ca am ajuns.

-Sigur nu vrei sa te duc pana sus?Ceilalti o sa ma omoare daca afla ca ai patit ceva imediat ce ai iesit din spital.

-Sebastian..o sa fiu bine.

Mi-am luat bagajul din portbagaj si am mers in casa.Era liniste iar un miros de bautura plutea in aer.Am inchis usa si am lasata bagajul undeva pe hol apoi am auzit-o pe Andres tipand:

–Te urăsc!!!

Vocea vendea din baie iar eu am mers acolo fara ezitare scotand pe gura primele cuvinte care mi-au venit in cap:

–Mai încet puştoaico!

-Puştoaica?a spus ea zambind.

-Hmm ,am doua intrebari tampite:unu de unde naiba ai luat vaza ai ,la dracu esti in baie si doi cum ai indraznit sa bei fara mine?

-Hmm…am facut o crima ,nu?

-Bei fara mine ,evident ca e crima.

-Nu la asta ma refeream.

Zmbetul de pe fata mi-a pierit si stiam ca se refera la Christian…

-Nu a fost vina ta…a fost otravit.

-Dar accidentul…

-Christian ar fi fost otravit si fara accident…asta a fost soarta lui…

-Ale…

-De aceea vreau sa aflu cine e vinovatul.

-Ce?Cum o sa faci asta?

Andres avea fata umflata de la plans ,ochii ei verzi amestecati intr-un oarecare fel cu roseata aceea pronuntata aproape ca straluceau iar mirosul de bautura ce venea dinspre ea aproape ca ma imbata si pe mine.M-am dus langa ea si m-am asezat jos.

-Tu femeie ,ai mancat ceva in ultima luna sau ai trait numai din bautura?Stau langa tine si ma imbat.

-Ale,nu mai evita subiectul ,cum os a afli cine la otravit pe Christian.

-Asta e un subiect pentru cand o sa fi treaba si nu o sa duhnesti mai rau ca unchiul Sandu in seara nuntii.

-Daaa ,ce ii mai placea sa bea.

-Stiu .Acum hai sus.

Am ajutato sa se ridice si am duso in dormitor.

-In patttt.

-si daca nu vreau?

-Vrei sa ma iau la bataie cu tine si sa ma intorc in spital in seara in care am reusit intr-un sfarsit sa scap de acolo?

-Nu cred.

-Haide in pat,maine e randul meu sa fiu crita.

-Si de ce?

-Pentru ca randul tau a fost pana acum ,mai schimbam si noi patrtenerii de dans.

-Noapte buna Ale.

-Noapte buna.

Am stat langa ea pana a adormit apoi m-am dus in sufragerie ,aveam sa strang mai tarziu cioburile de la vaza care inca nu am habar ce cauta in baie.M-am pus pe canapea apoi am luat sticla de pe masa si am constatat ca e goala.Am dat fuga la bar si am luat un batran dar bun Jack ,prietenul meu de nadejde la bine si la greu dar mai ales la greu.Maine va fi o zi grea …va trebui s fiu puternica…Andres sa despartit de jared iar acum e intr-o stare groaznica ,va trebui sa vorbesc cu mama sa ma ia iar in echipa sa pot sa aflu cine la ucis pe Christian dar cel mai important…trebuie sa gasesc o cale sa imi pun prietena pe picioare.Off..imi amintesc ce i-am spus lui Christian ultima oara cand l-am vazut…”dar uneori sa fi puternic e de rahat pentru ca nimeni nu catadicseste sa iti fie alaturi crezand ca esti puternica si te descurci.Concluzia?Suntem invatate sa iesim singure din rahaturile noastre.”Doamneee Andres in ce rahat am mai intrat noi?Hmm…vom descoperi asta maine acum e timpul pentru batranul Jack.

Anunțuri

3 gânduri despre &8222;~capitolul 7: I’m back,so up!Now!~&8221;

  1. OMFG!!!
    Cat de tare ma urati? :O Nu-i de ajuns cat am de lucrat la mate, primesc alt soc? :O
    Doamneee, Doamneee, genile sunteti, fetelor! B, sigur vezi asta, ajung in 2 timpi si 3 miscari la Braila daca nu scrii mai repede continuarea!
    Ale, fato, asa nebuni sa tot existe!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s